Fereastra - Portal de afaceri - revista de specialitate pentru furnizorii de sisteme si producatorii de tamplarie din PVC, Aluminiu si lemn stratificat cu geam termoizolant. Aici gasiti informatii utile despre: ferestre, usi, pereti cortina, termopane, geam termopan, etc.

Multe cercetari din ultima perioada s-au concentrat pe proiectarea si dezvoltarea unei solutii de fatada modulara prefabricata, destinata renovarii cladirilor rezidentiale. Cele mai viabile astfel de sisteme au fost concepute ca elemente industrializate ce incorporeaza tehnologii de captare a energiei solare (asa-numitele BIPV - Building Integrated PhotoVoltaics), contribuind la reducerea consumului de energie prin utilizarea conceptului de "fatada activa". Una dintre principalele provocari a fost reprezentata de obtinerea flexibilitatii atat in ceea ce priveste geometria, cat si posibilitatea de a incorpora diferite dispozitive ce utilizeaza energia solara, indiferent daca este vorba despre panouri PV, termice sau hibride, pentru a putea oferi configuratii alternative personalizate ce pot fi adaptate la diferite scenarii de renovare a cladirilor. Variantele disponibile au fost evaluate din perspectiva modularitatii si adaptabilitatii, rezultand un set de combinatii care corespund mai bine cerintelor stabilite.

 

In mod complementar, sistemul a integrat, de asemenea, o solutie de fereastra activa, constituind o componenta ce incorporeaza un sistem autonom de recuperare a energiei prin ventilatie. A rezultat astfel un produs modular de fatada extrem de adaptabil, ce ofera cladirilor existente posibilitatea de a atinge cerintele unei cladiri cu consum de energie apropiat de zero. Acest lucru este foarte important avand in vedere faptul ca stocul de cladiri existente are un rol vital in tranzitia energetica si in atingerea neutralitatii carbonului in mediul construit, reprezentand aproape 40% din consumul de energie in Europa. Fondul de cladiri al Uniunii Europene cuprinde peste 220 de milioane de unitati, din care aproximativ 85% au fost construite inainte de 2001. Se estimeaza ca 85-95% din imobilele actuale vor fi inca functionale in 2050, conform evaluarilor Comisiei Europene. In consecinta, directiva privind performanta energetica a cladirilor (EPBD) impune ca toate cladirile existente sa fie transformate in cladiri cu emisii zero pana la acest termen. Renovarea profunda, cu economii de cel putin 60% din consumul actual de energie, este necesara pentru atingerea obiectivelor de decarbonizare si a beneficiilor suplimentare, crearea de locuri de munca si eliminarea saraciei energetice. Actualmente, aproximativ 75% din stocul de cladiri este ineficient din punct de vedere energetic si doar aproximativ 1% este renovat in fiecare an, masuri profunde de reabilitare fiind aplicate in cazul a doar 0,2%.

Venind in intampinarea acestei provocari, CE a lansat in 2020 programul Renovation Wave, ca parte a Green Deal. Initiativa include un plan de actiune care prezinta masuri specifice de reglementare, financiare si de suport pentru promovarea renovarii cladirilor si dublarea ratei actuale de renovare energetica anuala pana in 2030, incurajand in acelasi timp renovarea globala. De asemenea, pachetul "fit for 55" recunoaste, de asemenea, cladirile ca fiind unul dintre sectoarele-cheie pentru reducerea emisiilor si sprijina renovarea si cresterea aplicarii surselor de energie regenerabila. Pentru a se alinia la obiectivele stabilite, s-a calculat ca rata anuala de reabilitare trebuie sa creasca la aproximativ 2,5%-3%, luand in calcul faptul ca renovarea superficiala (ce presupune izolarea termica standard a peretilor si inlocuirea ferestrelor) ofera costuri initiale mai mici, dar nu reuseste sa ofere un randament suficient al investitiilor in termeni financiari. In plus, ca raspuns la criza energetica, problema poate fi abordata prin incorporarea surselor de energie regenerabila (RES) in structura cladirii. Acest lucru poate fi realizat prin utilizarea unor metode specifice de instalare intr-un cadru modular, ceea ce duce la crearea unui modul de fatada multifunctional. In acest scenariu, fatada inovatoare a cladirii serveste mai multor scopuri, cum ar fi asigurarea protectiei, captarea energiei si convertirea sa in forme utilizabile. 

 

Interventiile specifice renovarii profunde se bazeaza pe aplicarea diferitelor tehnologii la cladiri, luand in considerare fatadele, acoperisurile, ferestrele, productia de caldura si racire, ventilatia sau energiile regenerabile. Atunci cand toate acestea se combina, pot fi compilate pachete alternative pentru a obtine diferite niveluri de impact dupa interventie, de obicei luand in considerare o imbunatatire a anvelopei pentru a creste performanta energetica de ansamblu a imobilului. Evolutia sistemelor de anvelopare a dus la dezvoltarea unor solutii puternic industrializate, fabricate in afara amplasamentului, in conditii controlate si de catre lucratori specializati. Aceasta abordare ofera posibilitatea de a incorpora tehnologii legate de energie in structura anvelopei. De asemenea, abordarea respectiva asigura o majorare a fiabilitatii, garantand o calitate mai ridicata a produselor si minimizand riscurile de aparitie a unor erori, care sunt foarte mari in cazul realizarii structurilor direct pe santier. In acelasi timp, interesul pentru solutiile prefabricate creste in prezent din cauza lipsei fortei de munca specializate din sectorul constructiilor. Peretele cortina modular este un exemplu tot mai raspandit de sistem de anvelopa industrializat, insa se adreseaza de regula cladirilor noi. Produsele in cauza sunt alcatuite din module formate dintr-un cadru autoportant ce contine diferitele straturi impreuna cu elementele de inchidere aferente. Interventia pe santier este limitata la pozitionarea si fixarea modulelor pe cladire. Multe dintre cerintele de performanta pentru sistemele din categoria respectiva sunt garantate prin teste standardizate, realizate in laboratoare autorizate. O limitare este insa aceea ca solutiile modulare nu au patruns pana in prezent pe piata reabilitarii, intr-o masura semnificativa, din cauza ca nu a fost gasita o solutie suficient de flexibila pentru a se adapta la mediul construit, iar costurile sunt mai mari fata de alternativa de executie in situ, care teoretic ofera performante similare. 

 

Un aspect relevant pe care fatadele ventilate si peretii cortina il au in comun este utilizarea pe scara larga a profilelor de aluminiu, ca element de suport. Rezistenta la actiunile factorilor agresivi de mediu fac din aluminiu un material ideal pentru aceasta utilizare. Diferitele aliaje asigura realizarea unor profile cu proprietati diferite, in timp ce posibilitatea nelimitata de reciclare contribuie la reducerea deseurilor din constructii. Cu toate acestea, producerea din materii prime virgine necesita o cantitate destul de mare de energie si de aceea accentul se pune actualmente pe dezvoltarea de sisteme de anvelopa ce integreaza surse regenerabile, pentru a indeplini obiectivele UE de decarbonizare a stocului de cladiri. Desi in ultimii ani au existat unele cercetari privind solutii pentru decarbonizarea stocului de cladiri, a devenit evident faptul ca aceste experiente nu sunt inca suficient de dezvoltate in ceea ce priveste aspecte precum industrializarea sistemului, flexibilitatea in planurile modularitatii, interschimbabilitatii si personalizarii tehnologiilor de captare a energiei solare, pentru a oferi un raspuns optimizat la cerintele fiecarei cladiri si a asigura accesibilitatea proceselor de intretinere si inlocuire pe care aceste sisteme active de anvelopa le pot necesita. Noile solutii vor diminua consumul de energie si sunt concepute dintr-o perspectiva prefabricata si industrializata in cadrul unei abordari sistemice, cu scopul de a minimiza operatiunile la fata locului si de a oferi garantii maxime de performanta. Un sistem de fatada modular si industrializat, capabil sa integreze diferite tehnologii de captare a energiei solare in diferite configuratii, ofera o alternativa optima. O fatada activa realizata cu ajutorul unor asemenea materiale beneficiaza de o noua functionalitate - si anume captarea energiei solare, permitand o utilizare multipla. Obiectivul la scara larga este de a obtine o solutie care sa raspunda nevoilor de decarbonizare a cladirilor pentru a atinge obiectivele UE pentru 2050. Caracteristica definitorie a sistemului este adaptabilitatea in ceea ce priveste constructia si energia, ceea ce il recomanda la lucrari de reabilitare. Un alt avantaj este constituit de integrarea retelei de servicii a tehnologiei solare in aceeasi solutie modulara. Astfel, sistemul permite posibilitatea interconectarii panourilor solare intre module, generand reteaua necesara pe acelasi plan al fatadei si facand-o complet accesibila pentru instalare si intretinere. De asemenea, nu trebuie uitata proiectarea modulara pornind de la premisa industrializarii, pentru a obtine un sistem care ofera garantii in ceea ce priveste anticiparea performantelor asteptate, mai ales in acest caz in care nu este necesar sa se garanteze doar functionalitatile ca produs de constructie, ci si ca element colector de energie regenerabila, activ din punct de vedere functional pe toata durata de exploatare a imobilului. 

 

Se poate afirma ca deja obiectivul de adaptabilitate din punct de vedere constructiv si energetic a fost atins, astfel incat solutiile din categoria analizata se pliaza perfect nu numai pe geometria cladirilor existente, ci si pe cerintele energetice ale acestora. Cu toate acestea, mai sunt necesare cercetari viitoare in domeniul evaluarii performantei si propagarii incendiilor, pentru a se asigura ca astfel de solutii de fatade au capacitatea de a indeplini cele mai exigente cerinte de reglementare aplicate in prezent in anumite tari, in special cu privire la securitatea la incendiu. Desi in multe state din UE nu este inca obligatoriu ca sistemele de fatada sa fie certificate in ceea ce priveste performanta lor in caz de incendiu (propagarea prin fatada), aceasta performanta este esentiala pentru a asigura siguranta utilizatorilor, in special in cladirile inalte.